Daca m-ai lăsa să te iubesc,
Covor ti-as fi, să calci, să zbori,
Alei-n câmpii să-ti-mpletesc...
M-as face tot parfum de flori.
Daca m-ai lăsa să te iubesc,
Ti-as fi pe veci străjer, alai,
De tot să mă-nvinovătesc;
Să-ti fiu erata, griji să n-ai.
Daca m-ai lăsa să te iubesc,
Ti-as fi eu somnul de odihnă;
Cu zâmbet să te-nveselesc
La infinit, să fii o tihnă.
Daca m-ai lăsa să te iubesc,
Fuior de patimi m-as fi scurs;
Eu ti-as fi ceas să te trezesc...
Rezervă d-inimă as fi, puls.
Daca m-ai lăsa să te iubesc,
Ti-as cumpăra toti ani ce vin,
Din contu-mi să te-mpodobesc;
Să scoti visări, să depui chin.
Daca m-ai lăsa să te iubesc,
Te-as pune-n geam de eprubetă
Să fii model la Univers...
Ti-as fi-n periplu o cometă.
Daca m-ai lăsa să te iubesc,
Te-as preschimba în chip de zână;
Planeta s-o înebunesc...
Să fii pe veci, a mea stapană!
Daniel Aurelian Rădulescu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu