SĂMÂNŢA

Din momentul în care am conştientizat că am venit pe acest pământ am înţeles că nimic nu e permanent, că totul se schimbă, totul se transformă. Avem în noi această sămânţă care ştie care e rolul ei pe acest pământ, acela de a germina şi de a înflori în sufletul nostru.

Când te-ai născut, o sămânţă de origine divină a fost plantată în tine, urmând ca tu s-o îngrijeşti cu dragoste şi atenţie pentru ca aceasta să înflorească în toată splendoarea ei.

Te îndemn să arunci o privire spre interior şi să verifici ce mai face sămânţa ta… Dacă a dat roade, dacă a înflorit, dacă şi-a îndeplinit menirea sau dacă s-a uscat prea devreme. Poate ai aruncat-o fără să-ţi dai seama pe un tărâm neroditor, în deşertul slăbiciunii sau pe stâncile ascuţite ale suferinţei.

Indiferent ce s-a întâmplat până acum cu ea, prin faptul că trăieşti înseamnă că ea încă mai este vie şi nu aşteaptă decât un pământ fertil pentru a da roade. Fii blând cu ea, nu e decât o sămânţă care vrea sa-şi îndeplinească rolul, dar nu orice sămânţă… e o parte din tine.

Chiar dacă pare ciudat, fiecare e grădinarul sufletului său. Depinde numai de tine ce anume cultivi în grădina ta, dacă îţi protejezi florile de dăunători şi paraziţi sau le laşi în paragină.

Am văzut iarbă răsărind prin crăpătura de beton, am văzut maci crescuţi pe tronsonul de cale ferată printre pietre şi am văzut flori de colţ care au crescut pe stânci pe vârf de munte. De ce nu ar putea şi sămânţa ta să iasă la lumină?

Oricâte greşeli ai făcut, oricât de mult simţi că ai pierdut legătura cu sursa divinului din tine, încă mai este o şansă. Permite-i să iasă la lumină, să înflorească ca orice floare şi lase în urma ei fructe pentru ca şi alţii să se bucure de venirea ei pe această lume.

Nu trebuie decât să o plantezi pe pământul fertil al iubirii şi s-o uzi des cu apă vie. Cerul îi va oferi căldura de care are nevoie, iar mama pământ susţinerea pentru a reuşi. Ce mai aştepţi? Toate resursele de care ai nevoie îţi sunt puse la dispoziţie, nu trebuie decât să-i acorzi atenţie.

Acum mă retrag, dragul meu suflet, te las să-ţi faci curăţenie în grădină şi s-o transformi într-un paradis interior. Ai grijă de cea mai preţioasă sămânţă care ţi s-a dat: Viaţa. Alege cele mai frumoase şi mai parfumate flori pentru această grădină şi nu uita nicio clipă că dacă le vei neglija ele se vor stinge fără a lăsa nimic în urma lor. Fii bun cu ele, fii bun cu tine! 

Adela Moldovan

DE CE TE ASCUNZI?

Da, TU , cel ce citesti , tu te ascunzi. Noi toţi ne ascundem uneori sau mai tot timpul. Te-ai gândit vreodată cât din viaţă ţi-o petreci ascuns după un paravan? Poate de frică, poate de ruşine, poate din prea multă precauţie sau poate din ignoranţă. Cine ştie. Ne ascundem de noi, ne ascundem de ceilalţi, ne ascundem de viaţă. De multe ori ieşim de după paravan doar când ne convine sau când împrejurările ne forţează. Şi ne mai mirăm că ne bucurăm aşa de puţin în viaţă.  Acordă-ţi câteva minute pentru a afla: cât de des te ascunzi, când te ascunzi de regulă, de ce o faci şi cum ar arăta viaţa ta dacă ai sta mai puţin pitit şi ai participa mai mult la acţiunea vieţii tale. Ştiu că se mai întâmplă uneori să simţi că viaţa nu e prea darnică cu tine, dar te-ai întrebat vreodată: Oare nu cumva în fiecare moment avem mai multe opţiuni decât conştientizăm noi? Oare noi nu cumva aşteptăm doar acele oportuităţi care să nu ne scoată din zona noastră de confort, pentru care să fim perfect pregătiţi şi să nu trebuiască să ne asumăm niciun risc? Oare nu cumva ne e groază să vizităm teritorii noi pentru că nu ştim ce ne poate aştepta? Oare nu cumva nu facem ceea ce am putea face pentru că nu vedem răsplata imediată? Dar te-ai întrebat vreodată: oportunităţile te ocolesc sau tu ocoleşti oportunităţile? E o întrebare simplă, dar nu o trata superficial. Ia gândeşte-te ce ai mai putea face azi, săptămâna viitoare, ceva ce nu ai mai încercat până acum de teamă, din nesiguranţă, din comoditate sau poate că până acum nu ai văzut acea alternativă? O ştim cu toţii, nu toate oportunităţile dau peste noi. Trebuie să le căutăm, trebuie să le generăm. Dar pentru aceasta trebuie să ieşim din ascunzătoare, din ce e cunoscut şi confortabil pentru noi, să  învăţăm să ne punem cât mai des întrebări precum: “Ce pot face acum?” “Ce alte variante am?” “Ce aş vrea să fac, dar mi-e teamă?”

Preţuieşte darurile primite

Mi-am amintit de pilda talanţilor în ziua în care îmi căutam talentul. Nu e greu de observat asemănarea fonetică talant-talent.

Nimeni n-a venit pe această lume fără un "talant" anume, dar câţi dintre noi suntem conştienţi de el? Nu mai ştim dacă-l mai avem sau nu, pentru că l-am îngropat bine de tot, iar mulţi dintre noi nici nu mai ştiu unde şi de ce l-au îngropat. Însă n-avem nicio scuză...

La naştere, fiecare copil vine înzestrat cu un dar. După ce începe să crească, lumea îi prezintă darurile ei ispititoare care sunt toate materiale şi-l face să creadă că darul lui n-are valoare comparativ cu ce îi poate ea oferi. Omul se leapădă uşor de talantul lui pentru că unii i-au spus ca n-au nevoie de el şi uită că nu întâmplător i s-a dat lui acel talant.
Oare asta să fie toată povestea? Aşa de scurtă şi aşa de tristă?

Nu ai venit pe lumea asta ca să faci după cum ţi se dictează, ai venit să creezi, să o recreezi. Tu deţii libertatea asupra propriei tale fiinţe, nimeni nu-ţi poate lua talantul decât dacă tu permiţi acest lucru.

Şi atunci de ce să-l îngropi? În această pildă, observăm că stăpânul îi cere socoteală celui care, spre deosebire de ceilalţi, nu s-a obosit să-şi înmulţească talantul.
Un talent nu ţi se dă ca să-l păstrezi închis în cutia cu amintiri, talentul ţi se dă ca să-l fructifici, să-i găseşti utilitatea în viaţa ta şi a altora. Și ce dacă alţii nu cred în el? Oare ei trebuie să creadă? Ei nu ştiu ce se ascunde în tine, tu eşti singurul care ştie acest lucru.
Dacă nu mai ştii care e talentul tău, aminteşte-ţi de copilăria ta...Ce joc îţi făcea cea mai multă plăcere şi cum te punea în valoare acel joc? Când suntem copii, totul e mai proaspăt în noi, iar limitările societăţii n-au apucat încă să ne atingă.

Adevărata împlinire în această viaţă vine atunci când ai reuşit să dai tot ce era mai valoros din tine şi să creezi o valoare şi mai mare.

<iframe width="560" height="315" src="//www.youtube.com/embed/x3aGlKYlEiY" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>

Fiecare are rolul lui, nimeni nu are un talent identic. Suntem cu toţii muzicieni cu instrumente cu roluri diferite, care cântă Armonia într-o singură Orchestră cu un singur Dirijor. Și oare cum sună o partitură dacă unul din instrumente nu funcţionează sau a ruginit? Acel instrument poate fi chiar al tău... racordează-l şi repune-te pe portativ.
Dacă crezi că ceilalţi au vina lor pentru propriile instrumente care nu funcţionează, fii tu cel care cântă cel mai bine şi ceilalţi vor cânta după tine. Tu eşti cel mai bun în partitura ta, nu un simplu spectator la Concertul universului.

Bucură-te şi foloseşte-te de ceea ce ţi s-a dat, nu tânji după ceea ce nu ai, în caz contrar vei pierde şi puţinul pe care-l mai ai: "Căci tot celui ce are i se va da şi-i va prisosi, iar de la cel ce n-are şi ce are i se va lua."

Înmulţeşte-ţi fiecare virtute, fiecare talent, altfel se vor stinge precum o specie pe cale de dispariţie. Dacă l-ai îngropat, sapă! Redescoperă-l, dă jos noroiul de pe talantul tău, şlefuieşte-l şi va străluci în toată splendoarea sa. Nu e niciodată prea târziu să-ţi înmulţeşti talantul de la Dumnezeu, nu uita că vei fi întrebat ce-ai făcut cu el...

Articol scris de Adela Haru

Judecata fotbalistului

Un fotbalist a fost chemat în instanţă ca şi martor. Era unul dintre acei jucători care nu ies în evidenţă, recunoscut pentru extraordinara sa modestie.

Cu mare jenă s-a îndreptat spre boxa martorilor, a jurat să spună adevărul, tot adevărul şi numai adevărul, după care a început să răspundă la întrebările preliminarii...

"Eşti jucător de fotbal?"
"Da, domnule, sunt."

"Eşti talentat?" Fotbalistul s-a oprit pentru moment, şi a privit stingher prin sală. În cele din urmă, şi-a luat inima în dinţi şi a răspuns.

"Sunt un foarte bun fotbalist, probabil printre cei mai buni din ţară."

Toţi cei prezenţi în sală au izbucnit în râs.

După proces, antrenorul l-a chemat pe fotbalist la el, spunându-i că a fost foarte surprins de lăudăroşenie lui.

"Ce puteam eu să fac, domnule antrenor?", a răspuns trist jucătorul. "Eram sub jurământ."

Fiecare dintre noi simţim în adâncul nostru că avem ceva minunat în noi, că suntem unici şi deosebiţi. Oare cum ar arăta viaţa noastră dacă am avea şi curajul să recunoaştem acest lucru şi să ne asumăm responsabilitatea pentru valorificarea a ceea ce suntem cu adevărat?

Pentru potenţialul ce e în tine...

Van Gogh  a vândut un singur tablou pe perioada vieţii lui. Şi acesta surorii lui, pe un preţ infim. Asta nu l-a oprit, însă, să picteze peste 800 de tablouri. 

În 1954, Jimmy Denny, managerul lui Grand Ole Opry, l-a concediat pe Elvis Presley după un singur concert. I-a spus : "Nu vei ajunge nicăieri, fiule. Mai bine te-ai întoarce la condus camioane". 

Beethoven  a fost considerat de către profesorii săi "fără nici o şansă ca şi compozitor". Nu i-a ascultat însă, şi a compus 5 dintre cele mai bune simfonii ale sale fiind complet surd. 

Albert Einstein  nu a vorbit până la 4 ani şi nu a citit până la 7. Una din profesoare l-a descris ca fiind "încet la minte, nesociabil şi pierdut pentru totdeauna în vise prosteşti". A fost exmatriculat de la şcoală şi a pierdut admiterea la Politehnica de la Zurich. Totuşi, a învăţat să vorbească, să citească şi chiar să facă puţină mate - nu? 

Michael Jordan şi Bob Cousy  au fost daţi afară din echipa de baschet a liceului. Jordan spunea: "Am eşuat de nenumărate ori în viaţă. De aceea am reuşit." 

Un expert spunea despre Vince Lombardi că: "Posedă cunoştinţe despre fotbal minime şi o totală lipsă de motivaţie." 

<iframe width="560" height="315" src="//www.youtube.com/embed/WNIPqafd4As" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>

În 1944, Emmeline Snively, directoarea unei agenţii de moddeling, i-a spus modelei aspirante Norma Jean Baker , "Mai bine ai învăţa să fii secretară sau ţi-ai găsi un soţ".   Norma Jean a devenit Marilyn Monroe. Acum cine are habar cine e Emmeline Snively? 

Winston Churchill  a rămas repetent când era pe clasa a 6-a. De fiecare dată când a candidat a fost înfrânt, până când a împlinit 62 de ani şi a devenit Prim ministru. El a scris mai târziu: "Never give in, never give in, never, never, never, never - in nothing, great or small, large or petty - never give in except to convictions of honor and good sense. Never, Never, Never, Never give up."   

Sigmund Freud  a fost huiduit pe scenă când şi-a prezentat pentru prima oară ideile comunităţii ştiinţifice din Europa. S-a întors la biroul lui şi a continuat să scrie. 

Charles Darwin  a renunţat la cariera în medicină şi i-a fost spus, de către tatăl său: "Nu-ţi pasă de nimic în afară de prins câini şi şobolani." În biografia lui, Darwin a scris: "Am fost considerat de tatăl meu şi de toţi profesorii ca un băiat foarte obişnuit, de fapt chiar mai jos decât standardul mediu de inteligenţă." Cu siguranţă, a evoluat. 

Profesorii lui Thomas Edison spuneau despre el că "e prea prost ca să înveţe ceva". A fost concediat de la primele două joburi ale sale, fiind considerat neproductiv. Ca inventator, a făcut 1000 de invenţii lipsite de succes, înainte de a reuşi să inventeze becul. Întrebat de un reporter cum s-a simţit să eşueze de 1000 de ori, Edison a spus: "Nu am eşuat de 1000 de ori. Becul a fost o invenţie cu 1000 de paşi." 

Walt Disney a fost concediat de editorul unui ziar pe motiv că nu are imagina ţie şi idei bune. A dat faliment de mai multe ori până să construiască Disney Land-ul. De altfel, propunerea parcului a fost refuzată pe motiv că nu ar atrage pe nimeni. 

La 21 de ani, actriţei franceze Jeanne Moureau i s-a spus de către un director de casting că are capul prea curbat, că nu e destul de frumoasă şi că nu e îndeajuns de fotogenică pentru a face un film. A respirat adâng şi şi-a zis "În regulă. Atunci cred că trebuie să fac totul în felul meu". După ce a făcut 100 de filme, în 1997 a primit premiul Academiei Europene de Film pentru Realizările de-a lungul activităţii. 

Charlie Chaplin  a fost iniţial refuzat de către studiourile din Hollywood, pantonima sa fiind considerată un nonsens. 

Profesoara lui Enrico Caruso i-a spus acestuia că n-are voce şi că nu poate să cânte deloc. Părinţii vroiau ca el să devină un inginer. 

Când Pablo Casals a împlinit 95 de ani, un reporter l-a întrebat "Domnule Casals, aveţi 95 de ani şi sunteţi unul dintre cei mai mari violocenlişti din toate timpurile. De ce încă mai exersaţi 6 ore pe zi?" Domnul Casals i-a răspuns: "Pentru că încă cred că fac progrese ." 

Aşadar, nu te da niciodată bătut!

 Altfel nu vei ştii niciodată de ceea ce eşti cu adevărat în stare, nu-i aşa ?

Regula celor 3 secunde

Cea mai importanta regula din toate cate vei invata, este ca n-ai voie sa EZITI mai mult de 3 secunde. Chiar daca in acel moment nu iti vine nimic in minte pentru a initia o discutie cu o fata, indiferent ce-ai face, nu incalca regula celor 3 secunde! Actioneaza in limita acestor 3 secunde, chiar daca n-ai idee cum vei continua; fii convins ca iti va remarca spontaneitatea, si din acel moment, te va privi intr-un mod favorabil. Daca insa, eziti, astepti, si intr-un final te hotaresti sa te apropii de ea, pleci de pe o pozitie dezavantajoasa tie. 

Daca tu tocmai ajuns in preajma ei, actionezi in limita celor 3 secunde, ea SIGUR iti va sesiza spontaneitatea, pentru ca va remarca cat de rapid ai actionat imediat dupa apropierea de ea; fii convins ca ea a notat momentul in care ai aparut in zona ei, chiar daca nu era atenta la asta, chiar daca era ocupata cu altceva, pentru ca tu ai reprezentat prin apropierea ta, o schimbare (o miscare) in imediata ei vecinatate, statica. In varianta in care tu erai acolo si ea a aparut, este acelasi lucru - va remarca spontaneitatea ta daca actionezi in limita celor 3 secunde. Sa presupunem insa ca ea nu te observa cand apari, sau tu pur si simplu apari de nicaieri sau ea apare de nicaieri, daca actionezi in limita celor 3 secunde, rezultatul este acelasi; in caz contrar, cand in sfarsit te va observa, in ea se va putea declansa alarma: oare de cat timp erai acolo fara sa spui nimic?; nu cumva o urmaresti? - "piei satana!".

Dar respectarea regulii celor 3 secunde, iti este favorabila tie, pentru moralul tau: daca in limita celor 3 secunde i te adresezi, nu vei avea timp sa observi unele aspecte sau sa prinzi franturi de discutii care te-ar putea inhiba, care te-ar putea face sa renunti a te adresa ei, e posibil sa o surprinzi privindu-te si sa crezi ca te-a si cantarit si te-a catalogat intr-un mod defavorabil tie, facandu-te sa-ti pierzi curajul.

Prima impresie este foarte importanta si aceasta impresie pe care tu o vei lasa este ca esti un tip spontan si cu incredere in el, o persoana puternica, care impresioneaza intr-un mod placut. Acest fapt iti va crea o platforma sanatoasa, stabila, de pe care sa te lansezi intr-o conversatie cu ea.

Regula celor 3 secunde nu este aplicabila 100%, pentru ca este posibil ca odata aparut, s-o observi dar sa fii retinut de o persoana sau de o actiune, pentru a te putea apropia de ea. Regula celor 3 secunde se aplica din momentul in care ai observat-o, si ai posibilitatea de a te apropia de ea. Dar daca aceste conditii sunt indeplinite, atunci chiar ca nu mai este timp de gandire: "ma vazut, nu m-a vazut, o fi bine sa ma apropii acum de ea,....?" timpul trece, asa ca da-i bice!

Concluzie:
- Cea mai defavorabila parte a neaplicarii regulii celor 3 secunde, este ca fata sa te vada in timp ce tu eziti sa te apropii de ea.

- Poti folosi cele 3 secunde , observand in timp ce te apropii de ea, un element de imbracaminte mai deosebit, eventual o carte pe care o tine in mana, sau sa surprinzi cateva vorbe dintr-o discutie de-a ei, si astfel vei avea un subiect cu care sa poti ataca.

Am ales cu inima

Am ales cu inima sa merg pe-o cale fermecata

Te urmez pentru ca nu am nimic mai drag pe lume

Dacaa mereu ma vei iubi va ramane neinfricata

Esti soarele ce niciodata nu apune.

Si esti tu cea care te asemeni cu un cer senin
Cand imi spui despre orice nor strabate
Sufletul tau mangaiat de-o adiere lin,
E mana mea ce nu-ti va lasa mainile nemangaiate.

Cu inima am decis sa-ti spun
Sa te am ca prietena e prea putin
Dupa zambetul si chipul tau am devenit nebun
Incat sunt hotarat impreuna sa traim.


Am vazut prezentul, viitorul l-am citit
Si oriunde vom pasi, vreau sa creaca flori,
Pe afectiune si iubire legatura ne-am cladit
De vom avea mai multe vieti, le vom traii la fel de mii de ori.

Fara tine n-am nimic, dar langa tine am tot
De-mi doresc in orice zi trupul sa-ti inghete
Sa fiu cel ce te-ncalzeste, sa te aprinzi ca focul
Maini de flacari sa te arda simturile sa-I rasfete.

Aduci ceva special in zilele neinseninate
Cand sunt trist imi aduci liniste pe buze
Bucuria de-a traii, cu tine are rezultate
Dovezile ca ma iubesti, mai multe ca-n pomul cu frunze.

Tot in jus e efemer doar dragostea eternal
Fugi cu inima departe poart-o langa a ta,
Noaptea aseaz-o pe a ta perna
Sunt sigur, soapta ta o  va desfata!

Buna dimineata , prieten virtual...

Prietenia, fie şi virtuală, aduce în inimile noastre o atingere caldă şi plină de emoţia binecuvântată că exişti, că poate, cuiva îi lipseşti, dar mai ales.....că poate cuiva îi eşti necesar, doar prin gândul curat transmis în zori cu un tag de " Bună dimineaţa" sau cu un comment de "noapte bună".......Nimic in plus, nimic in minus, nu mai e nimic de adaugat.Buna dimineata , prieten virtual. Te invit la cafea.

Friendship, even virtual touch our hearts bring warm and blessed emotion that exist that may one lacks, especially someone ..... maybe you need them, just by pure thought passed at dawn with a tag of "Good morning" or a comment of "good night" ....... Nothing more, nothing less, there's nothing adaugat.Buna morning, virtual ownership. 're In vit coffee.